Sunt semne că întâlnirea bianuală de vineri de la sediul central din Viena a OPEC (Organization of the Petroleum Exporting Countries) nu va fi una liniștită. Nu este însă ceva neobișnuit, ba din contră aș spune, apele s-au agitat mai de fiecare dată în preajma acestor reuniuni, căci dezacordurile dintre marii producători de petrol au ieșit la iveală înaintea întâlnirii, fiecare dintre aceștia dorind, eventual prin negocieri bilaterale/separate, să-și impună, pe bună dreptate, punctul de vedere avantajos. Cele 14 tări membre reprezintă, începând cu 2016, aproximativ 44% din producția globală de petrol și 73% din rezervele de petrol „dovedite” ale lumii, oferind Organizației o influență majoră asupra prețurilor petrolului la nivel mondial, care anterior au fost determinate de companiile multinaționale de petrol dominate de SUA. Dealtfel misiunea oficială a OPEC este „să coordoneze și să unifice politicile petroliere ale țărilor membre ale acesteia și să asigure stabilizarea piețelor petrolului, pentru a asigura furnizarea eficientă, economică și regulată a petrolului către consumatori, un venit constant pentru producători și un profit echitabil pe capital pentru cei care investesc în industria petrolieră”.

Acordul istoric din 30.11.2016 de reducere (cu 1,8 milioane barili/zi) a producției, la care au participat 24 de state, și-a atins până la urmă obiectivele de a echilibra piața petrolului și de a crește prețurile. Atunci cotația USCrude era undeva la 46$/baril iar acum este de 65$, după ce pe 22.05.2018 a atind un record de 73$/baril. Dar nu a fost o creștere constantă/lină/continuă, căci după o stablizare la începutul lui 2017 la 52/55$, prețul a scăzut până la un minim de 42$ în vara anului trecut (21.06), asta ca o consecință a creșterii producției de șist a companiilor americane, care au devenit profitabile la prețuri de peste 30/40$/baril (noua tehnologie permițând costuri la jumătate comparativ cu acum 5 ani). Despre toate acestea în articolele „Americanii duc prețul petrolului sub 50$/baril” (15.03.2017), „OPEC, petrolul de șist și graficul” (23.08.2017) și „Drill faster & squeeze more shale oil” (01.03.2018). Apropos de USCrude, există două tipuri de țiței tranzacționat, și anume WTI/Light Sweet Crude (pe scurt Crude sau USCrude sau WTICrude), respectiv Brent Crude Oil (pe scurt Brent sau UKBrent). Care este diferența? WTI (West Texas Intermediate) Crude Oil mai este cunoscut sub numele de Light Sweet Crude. Light vine din faptul că acest tip de petrol are o densitate relativ mică, iar Sweet vine din faptul că are o cantitate redusă de sulf. Preţul de referinţă în materie de petrol la nivelul SUA este acesta, WTI. Dacă ne referim la Europa şi la două treimi din totalul de petrol tranzacţionat la nivel mondial, preţul de referinţă este oferit de Brent Crude Oil. Acest tip de petrol este extras din Marea Nordului, iar preţul acestuia diferă de cel al WTI Crude Oil. Diferenţa majoră este că acest tip de petrol are în componență o cantitate de sulf mai mare cu circa 0,12%, iar preţul de extracţie este mai mare.

Revenind în actualitate și având în vedere cele spuse, Arabia Saudită și Rusia, cei mai mari producători de țiței din lume, care produc sub capacitate, doresc acum o relaxare a cotelor, cel mai devreme începând cu luna viitoare. Însă, în acest caz, alte tări vor avea probleme să majoreze producția dacă le vor fi mărite cotele, de aceea Iran, Venezuela și Irak vor să blocheze majorarea producției de petrol susținută de Arabia Saudită și Rusia. Fiind nevoie de unanimitate, s-ar putea vorbi despre o încălcare a acordului de cooperare în cazul în care cele două țări vor dori totuși să acționeze în această direcție. Ministrul rus al Energiei, Alexander Novak, a declarat joi că Rusia și aliații săi ar putea lua în considerare o creștere a producției de până la 1,5 milioane de barili pe zi, creștere ce putea fi suficientă pentru a compensa reducerea livrărilor de către Venezuela și Iran, care vor pierde anul viitor, ca urmare a sancțiunilor americane, aproape 30% din producția lor de petrol, după cum anticipează Agenția Internațională pentru Energie. Arabia Saudită a discutat diferite scenarii, care ar mări producția de petrol cu 500K-1milion barili/zi, potrivit unor persoane apropiate situației. Ieri, de exemplu, prețul a crescut pe ideea că se va discuta despre o creștere relativ modestă a producției pentru următoarele luni, undeva între 300K-600K barili, o cifră mult mai mică decât majorarea de 1,5 milioane pe care a propus-o Rusia. Pe de altă parte organizația este supusă și unor presiuni din afara sa, președintele american Donald Trump continuând să critice OPEC pe contul său de Twitter. Îngrijorată de impactul prețurilor benzinei asupra alegerilor de la jumătatea mandatului, administrația Trump susține puternic creșterea producției. Rămâne de văzut care vor fi concluziile după această întâlnire și care va fi cifra convenită în cazul unui acord de creștere a producției pentru următoarele luni.Să aruncăm acum și o privire pe grafic. Se observă foarte clar cum prețul a ieșit din trendul ascendent din ultimul an, trecerea sub linia de suport fiind urmată de o retestare și apoi scădere ca la carte. Mișcare pe care dealtfel am anticipat-o în postarea precedentă, intitulată „Petrolul s-a ieftinit cu 10%”, când spuneam că ”O străpungere a liniei de suport și, mai ales,o trecere sub media mobilă amintită va putea descuraja cumpărătorii, oferind șanse suplimentare ordinelor de SELL. Nivelurile/zonele de suport sunt în acest caz 63,73/64,62, 61,78/62,76, 59,82 și zona solidă de la 58/60”. Această evoluție dă șanse mai mari continuării scăderii, mai ales că ne aflăm și sub media mobilă EMA100 de pe D1, care a acționat în toată această perioadă ca o veritabilă linie de suport. Taurii trebuie neapărat să încerce revenirea grabnică deasupra zonei de rezistență 66,40/67,40 (în acest caz am avea un semnal bullish destul de puternic, cu șanse de a retesta maximele din mai), altfel, chiar și în cazul unei evoluții laterale, vânzătorii aflndu-se la pupitrul de comandă. Targetul lor este cealaltă medie mobilă, EMA200, aflată undeva deasupra nivelului psihologic 61, care corespunde totodată cu fibo 38,2 al creșterii iunie 2017-mai 2018. Dacă nu acolo, atunci cu siguranță un pic mai jos (zona 58-60) ar fi un suport foarte solid, confirmat dealtfel pe corecțiile puternice din februarie și apoi martie. Zone care, în acest scenariu, ar putea fi valorificate ulterior de către cumpărători, mai ales că raportul risc-recompensă ar fi mult mai favorabil decât acum.