Cotațiile petrolului revin spectaculos în timp ce bursele își reiau scăderile

Verde pe burse și un dolar mai ieftin, în timp ce virusul face ravagii
29/03/2020
Canal 33 „Consultanța în afaceri” Care sunt cele mai probabile scenarii de revenire din criza economică post Covid-19
06/04/2020

Cotațiile petrolului revin spectaculos în timp ce bursele își reiau scăderile

Principalii indici bursieri americani au încheiat pe roșu (DJIA -1,69%, S&P500 -1,51%, NASDAQ -1,53%) ultima sesiune a unei noi săptămâni volatile și negative, care mărește din nou pierderile de anul acesta de pe Wall Street (DJIA –26,23%, S&P500 -22,97%, NASDAQ -17,83%), după recuperarea puternică de la finalul lunii martie. Vineri, atenția investitorilor a fost îndreptată către cifrele venite din piața muncii americană, care a scăzut, în martie, pentru prima dată după o perioadă record de creșteri, de aproape 10 ani. Astfel, economia Statelor Unite ale Americii (SUA) a pierdut 701.000 locuri de muncă (mult mai mult decât așteptările de doar 100.000), cel mai mare declin în 11 ani, în timp ce rata șomajului a crescut la 4,4% (față de minimul de 3,5% al ultimilor 50 ani și peste estimarea de 3,8%), ridicând îngrijorarea unei recesiuni globale (dealtfel și directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a declarat într-o conferință de presă că focarul Covid-19 este „mult mai rău decât criza financiară globală”). Cu toate acestea, datele oficiale din martie nu reflectă decât parțial efectul pandemiei, având în vedere că raportul Departamentului Muncii se bazează pe un sondaj efectuat în primele două săptămâni ale lunii, în timp ce, în realitate, companiile americane au desființat milioane de posturi (definitiv sau temporar), care se vor regăsi în raportul din luna aprilie. De amintit că numărul americanilor care au cerut ajutoare de șomaj a urcat la 6,65 milioane în săptămâna încheiată pe 28 martie, un nou record istoric săptămânal, în timp ce cererile de șomaj pentru ultima jumătate a lunii martie au însumat aproape 10 milioane, iar economiștii estimează că peste 25 milioane de angajați își vor pierde locul de muncă în următoarele luni, cel puțin temporar.

Și bursele europene au încheiat ultima săptămână în teritoriu negativ, după ce ultimele date arată că economia Zonei Euro se contractă deja într-un ritm anualizat care se apropie de 10%, ce este mai rău urmând, inevitabil, să vină în perioada următoare. Sectorul serviciilor s-a contractat, în martie, până la un nivel minim record de 26,4 (de la 52,6 în februarie), în timp ce în Italia, același indicator PMI a coborât la 17,4 (de la 52,1 în februarie), iar în Marea Britanie la 34,5 (53,2 în februarie). La nivelul indicilor majori luna aprilie a început cu scăderi pronunțate (FTSE100 -3,40%, DAX -3,09%, CAC40 -4,06%), care fac ca, după creșterile din a doua jumătate a lunii trecute, pierderile de la începutul anului (FTSE100 -28,20%, DAX -28,10%, CAC40 -30,52%) să se amplifice iarăși.

Vineri am asistat la București la o sesiune ușor negativă din punctul de vedere al evoluției cotațiilor, cu volume de tranzacționare de 7,88 milioane euro, care s-au menținut astfel în media săptămânii (7,67 milioane euro), însă este pentru a treia oară la rând când cifrele sunt în scădere, iar de data aceasta nu depășesc 11 milioane (ca în celelalte 5 săptămâni anterioare). Evoluția vine într-un context în care furnizorul global de indici FTSE Russell a confirmat, în cadrul revizuirii interimare de luna aceasta, că România este pe cale să fie inclusă în indicii FTSE Global Equity Index Series de piețe emergente începând din septembrie 2020. Verificarea eligibilității se va baza pe datele de tranzacționare care vor analiza lichiditatea individuală a companiilor monitorizate (8 companii românești ce îndeplinesc criteriile de dimensiune ale FTSE Russell) în perioada iulie 2019 – iunie 2020. Deocamdată, pe baza calculelor Bursei de Valori București (BVB) și a valorilor curente privind numărul de acțiuni considerate free float, la sfârșitul lunii martie 2020, două companii românești sunt pe cale să fie incluse în indicii de Piață Emergentă ai FTSE Russell, respectiv Banca Transilvania (TLV) și Nuclearelectrica (SNN). Cele mai lichide acțiuni vineri au fost Fondul Proprietatea (FP -0,94%), OMV Petrom (SNP 0,00%), Banca Transilvania (TLV -0,57%) Erste Group AG (EBS -2,21%, bancă listată secundar la București) și BRD Groupe Societe generale (BRD % -0,54%). Per ansamblu a fost o săptămână cu evoluții mixte la București (BET +0,02%, BET-FI -1,75%, BET-NG +2,91%), însă în continuare pierderile indicilor autohtoni în 2020 sunt mai mici ca cele ale burselor mature europene (BET -24,57%, BET-FI -20,04%, BET-NG -24,75%)

Pe piața valutară am asistat la o evoluție complet diferențiată, cu moneda americană (USD) fiind de departe performera săptămânii, dolarul apreciindu-se alături de yenul japonez (JPY), dolarul canadian (CAD, ajutat de creșterea prețului petrolului) și lira sterlină (GBP), în timp ce restul monedelor importante au pierdut teren, mă refer aici la francul elvețian (CHF), dolarul australian (AUD), cel neozeelandez (NZD) și moneda unică europeană (EUR).

De departe cea mai spectaculoasă evoluție au avut-o în săptămâna recent încheiată cotațiile petrolului, în revenire puternică de la minimele ultimilor 18 ani. Astfel, țițeiul american CrudeWTI a crescut cu peste 30%, până la 29$/baril, după s-a aflat la începutul săptămânii la cotații de chiar sub 20$/baril. Totul a început joi, când președintele american Donald Trump a luat prin surprindere piețele printr-un mesaj pe Twitter, în care afirma că anticipează o tăiere a producției cu 10 (sau chiar 15) milioane barili/zi din partea Rusiei și Arabiei Saudite, ceea ce ar însemna practic aproape jumătate din producția celor doi mai exportatori (de exemplu Arabia Saudită a produs miercuri peste 12 milioane barili). Membrii Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC ) și aliații aveau în plan să organizeze luni (sau la o dată ulterioară) o întâlnire online pentru a discuta noi măsuri de susținere a prețurilor, reuniunea fiind deschisă și altor producători, însă deocamdată nu este clar cine va participa (tensiunile din Arabia Saudită și Rusia s-au remarcat prin declarații și pe parcursul weekend-ului), iar lista este crucială în contextul în care Arabia Saudită, cel mai mare exportator mondial, a subliniat că va reduce producția zilnică doar dacă și alți producători vor lua măsuri similare (ceea ce pare , în acest moment, puțin probabil). Chiar și în situația în care un acord ar fi semnat, o reducere zilnică de 10 milioane de barili ar avea un impact limitat, în condițiile în care există acum o supraproducție istorică și, potrivit Bloomberg, cererea ar putea scădea chiar cu 35 milioane barili/zi pe fondul pandemiei de coronavirus.

Nikkei225 17,820.19 +0.01%

HangSeng 23,236.11 -0.19%

SSEC 2,736.99 -0.60%

FTSE100 5,415.50 -1.18%

DAX 9,525.77 -0.47%

CAC40 4,154.58 -1.57%

DJIA 21.052.531.69%

S&P500 2,488.65 -1.51%

NASDAQ 7,373.08 -1.53%

BET 7,525.60 -0.31%

BET-FI 38,020.73 -0.48%

BET-NG 591.35 -0.11%

EUR/USD 1.0805 EUR/RON 4.8286

GBP/USD 1.2271 USD/RON 4.4674

USD/CHF 0.9513 USD/JPY 108.47

Gold 1,648.75 +0.67%

Crude WTI 28.97 +14.42%

Brent 34.78 +16.17%




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *