Șefii Băncilor Centrale continuă să vorbească

Un trend ca la carte
30/11/2018
USD/JPY scade în așteptarea marilor bătălii
04/12/2018

Șefii Băncilor Centrale continuă să vorbească

Această perioadă în care ne aflăm este una densă dacă ne raportăm la discursurile șefilor principalelor bănci centrale, cu atât mai mult cu cât aparițiile publice ale celor mai importanți bancheri sunt de obicei destul de rare. Iar săptămâna aceasta va continua periplul prin fața microfoanelor început săptămâna trecută, fie că ne referim la conferințe de presă de după ședințele de politică monetară, la prezentări de rapoarte sau audieri în parlament, sau la discursuri pe teme economico-financiare la diverse summit-uri și/sau conferințe. Aceste evenimente sunt și trebuie să fie atent urmărite căci, după cum am afirmat de atâtea ori (ultima oară chiar zilele trecute în cadrul emisiunii FeelTheMarkets de la unica televiziune cu profil economic PROFIT.ro, post difuzat atât pe rețelele principale de cablu cât și online aici), pot genera volatilitate ridicată în piață, mai ales dacă oferă indicii cu privire la politica monetară și rata dobânzii.

Cum dealtfel s-a întâmplat zilele trecute, când am avut practic cea mai importantă evoluție a piețelor din ultima perioadă, odată cu discursul șefului FED Jerome Powell de la Clubul Economic din New York, intitulat „Cadrul Reservei Federale pentru monitorizarea stabilității financiare”. Powell, care și-a început anul acesta primul mandat (se va încheia în 2022), a afirmat, un pic diferit față de luările de poziție dinainte, că ratele dobânzilor sunt încă scăzute în funcție de standardele istorice și rămân chiar sub intervalul larg al estimărilor nivelului care ar fi neutru pentru economie, fapt ce a fost interpretat, cel puțin într-o primă fază, cum că Federal Reserve nu va mai continua în același ritm cu creșterea ratelor la anul (o nouă majorare de 25 puncte procentuale este deja așteptată pentru luna aceasta), ceea ce a declanșat vânzarea monedei americane concomitent cu creșterea puternică a indicilor bursieri. În acest context, cu atât mai mult Vor fi atent urmărite aparițiile de săptămâna aceasta ale lui Powell, de miercuri, cu prilejul audierii cu privire la perspectivele economice în fața Comitetului Economic al Congresului, la Washington DC, respectiv de vineri, cu un discurs despre economie și America rurală la evenimentul anual al Consiliului de Asistență pentru Locuințe, tot din capitala americană.Să notăm că președintele Trump nu ratează nicio ocazie pentru a-l ataca pe Powell ( pe care tot el l-a numit) și politica băncii centrale, dar deja acest fapt a devenit banal și nu cred că șeful FED are insomnii din acest motiv, cu toate că schimbarea discursului poate da apă la moară cârcotașilor.

Miercuri, președintele ECB Mario Draghi va deschide o conferință a European Central Bank privind supravegherea băncilor, la sediul acesteia din Frankfurt. Draghi, care anul viitor își va încheia mandatul de 8 ani, a vorbit și săptămâna trecută în fața Comisiei pentru afaceri economice și monetare a Parlamentului European, la Bruxelles, cu ocazia prezentării raportului cu privire la economie și politică monetară. Dintre ideile prezentate acolo sunt de reținut cele referitoare la datele economice recente, care au fost mai slabe decât se așteptau oficialii băncii. Însă Draghi a afirmat că o parte din această încetinire poate fi temporară, mai ales că, de fapt, cele mai recente date arată deja o normalizare a producției în industria automobilelor, care a fost împiedicată de factorii unici (aceasta fiind una dintre principalele cauze, vezi cu această ocazie și scăderea dramatică a PIB-ului germaniei, principala economie a zonei euro). Președintele ECB a mai spus că incertitudinile inerente necesită răbdare și un stimulent semnificativ al politicii monetare este încă necesar, impresia fiind că zona euro nu se îndreaptă spre recesiune. O afirmație interesantă a fost aceea că țările cu datorii ridicate ar trebui să își reducă datoria, aluzia la semenii săi italieni fiind clară (se pare că între timp guvernul de la Roma dă ușor ușor înapoi și după un prim pas de reducere a deficitului bugetar pentru 2019 de la 2,4% la 2,2% se va îndrepta, mai mult forțat de posibilele și foarte probabilele sancțiuni europene, către 2,0%).

Mâine, guvernatorul BOE Mark Carney, împreună cu trei viceguvernatori, va fi audiat cu privire la acordul de retragere Brexit de către Comitetul Select al Trezoreriei, la Londra. Carney, al cărui mandat în fruntea Bank Of England se consumă pe perioada 2013-2020, a vorbit și săptămâna trecută în capitala Marii Britanii în doua ocazii diferite. Prima oară cu prilejul unui eveniment de schimb de politici, într-o discuție despre noua carte a lui Alan Greenspan (șeful FED în perioada 1987-2006) și a lui Adrian Wooldridge (editorul politic al ziarului The Economist), intitulată „Capitalismul în America: o istorie”, iar apoi la conferința de presă ce a urmat Raportului BOE privind stabilitatea financiară. Guvernatorul se află într-o situație ingrată, căci nu poate decide și astfel prezenta viitoarea politică monetară și evoluția ratelor de dobândă, atâta timp cât situația Brexit-ului rămâne neclară. Însă a reiterat faptul că o ieșire a Marii Britanii din Uniunea Europeană fără acord (una din variantele de lucru, în contextul în care acordul negociat și aprobat în guvernul May nu va obține votuurile necesare în parlament) poate determina o scădere pronunțată a PIB-ului și o devalorizare puternică a lirei sterline. Aici rămâne de discutat, căci o revenire a cotației GBP/USD la minimul post Brexit de 1,20 ar însemna mai puțin decât o apreciere către cifrele dinainte de Brexit, adică 1,50, cotația din acest moment fiind undeva la 1,2750 (deși, pe bună dreptate, nu putem face comparații de acest gen, situația fiind acum și mai ales în perspectivă cu totul alta, însă tare mi-e că pe termen lung taurii ar avea un raport risk-reward mai favorabil).

Dacă am vorbit de ziua de mâine să amintesc că Reserve Bank of Australia va decide în privința ratei de dobândă (care mai mult ca sigur va fi menținută la 1,50%) și a politicii monetare, guvernatorul RBA Philip Lowe (mandat 2016-2023) vorbind în ultimele săptămâni (ultima oară zilele trecute la Summit-ul australian al Plăților în Sydney, unde a susținut un discurs intitulat „O cale către un sistem de plăți fără numerar”) despre faptul că banca centrală își va menține probabil și în 2019 actuala politică neutră, amintind despre riscurile mai mari externe ce pot afecta economia australiană.

Și guvernatorul RBNZ Adrian Orr (aflat în primul an la conducerea băncii centrale, cu un mandat până în 2023) a susținut cam același lucru la Wellington, atât la conferința de presă cu privire la Raportul Reserve Bank of New Zealand privind stabilitatea financiară, cât și în audierile pe aceeași temă ce au urmat în fața Comitetului pentru alegerea Parlamentului. De urmărit aici evoluția din perioada următoare din piața muncii din Noua Zeelandă după cifrele extraordinare (pe care dealtfel le-am analizat) de luna trecută.

Dacă am amintit de ședințele principalelor bănci centrale, care au programate în această lună ultimele reuniuni pe anul acesta (totul despre conducători, calendar, ratele de dobândă și website-uri găsiți aici https://gazduiredesite.ro/feelthemarkets/markets/interest-rates/), să spun că miercuri și Bank Of Canada are programată decizia cu privire la politica monetară și rata dobânzii (piața așteptă o menținere la 1,75%), iar joi guvernatorul BOC Stephen Poloz (mandat 2013-2020) va susține un discurs pe mai multe teme (cum ar fi perspectivele economice, riscurile din sistemul financiar al Canadei și decizia privind rata dobânzii din decembrie) la seminarul de mic dejun al Societății Analiștilor Financiari Chartered din Toronto,unde sunt așteptate și întrebări.


[dt_highlight color=”” text_color=”” bg_color=””][/dt_highlight]  Află care sunt elementele importante pentru a investi cu succes în piețele financiare. Curs Gratuit La Sediu Profit Point!


Închei spunând că și guvernatorul BNR Mugur Isărescu a vorbit săptămâna trecută în cadrul Profit Financial Forum, la care am participat, afirmând printre altele că orizontul rezonabil de intrare în sistemul cursurilor de schimb (practic în antecamera zonei euro) este 2024, unde România ar trebui să stea cel puțin doi ani înainte de adoptarea monedei unice europene. El a mai afirmat că România trebuie să intre pregătită în zona euro, care nu este o zonă de convergență, iar luna aceasta comisia de trecere la euro va publica un raport de fundamentare și unul de parcurs pentru adoptarea monedei unice.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *