Raliu extrem de puternic pe burse, aur mai scump și petrol mai ieftin

Canal 33 „Consultanța în afaceri” Care sunt cele mai probabile scenarii de revenire din criza economică post Covid-19
06/04/2020
Emisiunea „Feel The Markets”
22/04/2020

Raliu extrem de puternic pe burse, aur mai scump și petrol mai ieftin

Pe Wall Street am asistat în săptămâna recent încheiată (una scurtată de Vinerea Mare) la un raliu extrem de puternic (DJIA +12,27%, S&P500 +11,73% cele mai mari creșteri din ultimii 45 ani, NASDAQ +10,35%), care face ca scăderile din maximele istorice de la jumătatea lunii februarie să se reducă simțitor (DJIA -19,74%, S&P500 -17,61%, NASDAQ -16,95%), însă evoluția poate fi înșelătoare, având în vedere așteptările privind amploarea crizei economice (deși se vorbește tot mai mult de o revenire în V). Deocamdată numărul americanilor care au depus săptămâna trecută cereri de șomaj a fost de 6,6 milioane (mult peste estimările de 5,2 milioane), ceea ce duce totalul raportat în (doar) ultimele două săptămâni la aproape 10 milioane. Totodată Departamentul Muncii din Statele Unite ale Americii (SUA) a anunțat vineri o scădere a indicelui prețurilor de consum în luna martie (-0,4%), cel mai mare declin din ianuarie 2015 (după o creștere de 0,1% în februarie), în timp ce pe o bază anuală (față de martie 2019), inflația a crescut cu 1,5%, cel mai lent avans înregistrat din februarie 2019, (după o cifră de +2,3% în februarie). Economiștii anticipau un minus de 0,3% în luna martie și o creștere de 1,6% în termeni anuali, iar scăderea va continua probabil din cauza presiunii exercitate de epidemia de covid-19 asupra cererii pentru unele bunuri și servicii, compensând creșterile de prețuri provocate de deficitul altor bunuri ca urmare a perturbării lanțurilor de aprovizionare. Deflația, un declin generalizat al prețurilor, este dăunătoare în timpul contracției economice, întrucât populația și companiile amână achizițiile anticipând prețuri mai mici și, potrivit economiștilor, poate distorsiona și politica monetară, piața muncii, prețurile acțiunilor și ale proprietăților imobiliare. Între timp Rezerva Federală (FED) a anunțat un nou pachet de stimulare, de 2.300 miliarde dolari, pentru creditarea afacerilor de talie mică și medie și finanțarea statelor și a municipalităților. Astfel, facilitatea va permite băncilor să finanțeze, prin credite pe 4 ani, companiile cu până la 10.000 de angajați, prin credite pe 4 ani. Băncile vor reține doar 5% din aceste credite, iar suma alocată de FED pentu diferență se ridică la circa 600 miliarde dolari. În plus, banca centrală va cumpăra direct titluri de împrumut pe termen scurt emise de municipalități și state pentru a le ajuta să răspundă mai bine la criza provocată de coronavirus.

Săptămână mai scurtă a fost extrem de pozitivă și pentru bursele majore europene (acestea vor fi închise și luni, în a doua zi de Paște catolic), și pe fondul percepției că focarul de covid-19 este spre vârf în unele părți ale Europei și în America de Nord, cu toate că SUA, care înregistrează peste jumătate de milion de persoane infectate, au devenit prima țară din lume care a raportat peste 2.000 decese într-o singură zi, depășind la numărul total (20.600) Italia (19.500). Astfel, indicele londonez FTSE100 (+7,70%) a înregistrat cel mai mare câștig săptămânal din ianuarie 2009, în timp ce Trezoreria Regatului Unit (UK) și Banca Angliei (BOE) au convenit să extindă facilitatea de lungă durată Ways and Means (W&M), care va oferi guvernului, dacă este necesar, o sursă de lichiditate pe termen scurt și va susține funcționarea ordonată a piețelor pe perioada de întrerupere datorată coronavirusului. De asemenea Comisia Europeană (CE) a aprobat un ajutor de stat în valoare de 50 miliarde lire sterline pentru sprijinirea companiilor afectate de epidemie din Marea Britanie. Chiar dacă Regatul Unit a părăsit Uniunea Europeană (UE) la începutul anului, continuă să respecte regulile acesteia pe parcursul perioadei de tranziție, programate să se încheie la finalul anului. Și indicele german DAX (+9,94%) a înregistrat cea mai bună performanță săptămânală din noiembrie 2008, în timp ce indicele CAC40 de la Paris a câștigat 8,27% în ultimele 4 sesiuni.

Vineri a fost verde la București (BET +2,71%, BET-FI +2,80%, BET-NG +1,79%), după o săptămână excelentă (BET +10,55%, BET-FI +8,43%, BET-NG +7,46%) pentru principalii indici ai bursei locale (BVB), care face ca, deocamdată, pierderile de anul acesta (BET -16,31%, BET-FI -13,09%, BET-NG -19,01%) să arate, în contextul actual, extrem de plăcut pentru investitori. Volumele de tranzacționare de vineri (6,97 milioane euro, ușor surprinzătoare având în vedere că piețele importante au fost închise), stabilesc o medie zilnică în săptămâna recent încheiată de 8,44 milioane euro, ușor peste cea precedentă, cu toate că miercuri am înregistrat cea mai redusă cifră (4,66 milioane euro) din 17 februarie. În topul lichidității s-au aflat titlurile Banca Transilvania (TLV +4,82%, care a anunțat că doar amână pentru octombrie propunerea pentru distribuirea unor dividende în valoare de 600 milioane lei, în pofida recomandării venite din partea Băncii Naționale a României), Fondul Proprietatea (FP +2,61%), Transgaz (TGN +2,26%), OMV Petrom (SNP +2,02%) și BRD Groupe Societe Generale (BRD +3,51%). De adăugat că, pe parcursul săptămânii, Marius Moldovan, fostul președinte al Depozitarului Central, a devenit pentru următorii 4 ani noul șef executiv al SIF Transilvania (SIF3), înlocuindu-l pe eternul (25 ani) Mihai Fercală, iar compania românească de IT Bittnet Group (BNET) a atras peste 9 milioane lei, prin circa 11 milioane acțiuni subscrise de către investitori în cursul lunilor martie și aprilie.

Pe piața valutară dolarul (USD) s-a depreciat față de restul monedelor importante, în timp ce leul (RON) a avut o evoluție relativ stabilă în raport cu moneda unică europeană (EUR), intervalul de variație pe parcursul săptămânii pentru EUR/RON fiind 4,8240-4,8470.

Dacă prețul aurului a revenit în zona maximelor de acum o lună (1700$/uncie), cotațiile țițeiului au coborât din nou (CrudeWTI 23$/baril respectiv Brent 31$/baril) după ce acordul pentru o reducere record (10 milioane barili/zi) a producției de petrol, convenit joi de OPEC și aliați din afara organizției, între care Rusia, este pus în pericol de lipsa unor angajamente concrete în același sens din partea participanților la reuniunea de vineri a G20. Reducerea livrărilor, echivalentă cu 10% din oferta globală de petrol, necesită încă aprobarea Mexicului, care ar trebui să reducă producția cu 400.000 barili/zi, însă ar fi dispusă deocamdată la un volum de doar 100.000 de barili/zi, deși SUA s-ar fi oferit să ”suporte o parte din obligație”.

Nikkei225 19,498.50 +0.79%

HangSeng 24,300.33 +1.38%

SSEC 2,796.63 -1.04%

FTSE100 5,842.66 +2.90%

DAX 10,564.74 +2.24%

CAC40 4,506.85 +1.44%

DJIA 23,719.37 +1.22%

S&P500 2,789.82 +1.45%

NASDAQ 8,153.58 +0.77%

BET 8,349.93 +2.71%

BET-FI 41,321.80 +2.80%

BET-NG 636.47 +1.79%

EUR/USD 1.0936 EUR/RON 4.8277

GBP/USD 1.2455 USD/RON 4.4115

USD/CHF 0.9663 USD/JPY 108.45

Gold 1,715.50 -1.19%

Crude WTI 23.21 -7.49%

Brent 31.82 -5.41%





Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *