Evoluțiile din ultimele 24 ore de pe piața valutară ne arată o apreciere a JPY și CHF, dar, în același timp, și o depreciere pentru AUD, NZD respectiv CAD. Dacă punem la socoteală și scăderea puternică a indicilor bursieri din SUA, observăm că acest comportament al instrumentelor amintite aduce cu sentimentul de risk-off, despre care am mai amintit acum două săptămâni, când sentimentul era invers, de risk-on. Cu acest prilej revin cu explicații mai ample, dar logice, pe înțelesul tuturor, despre ce înseamnă și cum pot evolua diversele active sau instrumente în astfel de momente. Este dificil, sau de multe ori chiar imposibil să traduci în română diverși termeni specifici ai piețelor financiare, însă dacă aș fi obligat s-o fac, aș risca (sic!), echivalând „risk-on” și „risk-off” cu „în căutare de risc” și „risc potrivnic”, care sunt, de fapt, doar o altă formulare a celor două emoții sau sentimente umane fundamentale ce stau la baza piețelor, mișcându-le în sus și în jos: lăcomia și frica. În prezent, există în lume o mulțime de fonduri speculative și mari investitori care investesc pe clase de active. Atunci când aceștia se simt încrezători cu privire la viitor, devin lacomi crezând că se pot îmbogăți, căci împrumută bani cu ușurință și cumpără active mai riscante, despre care cred că le oferă o rentabilitate mai mare de-a lungul timpului, conform teoriei. Asta pentru că prețul acestor active va scădea în mod natural, până când devin suficient de ieftine pentru ca cineva să fie dispus să-și asume riscul. Când investitorii devin speriați de perspectiva de creștere, vând aceste active, încearcând să-și protejeze banii prin cumpărarea de active mai sigure. Din această cauză, multe active tind să se miște împreună, chiar dacă nu există nici un motiv aparent pentru asta.
Ce fel de active sunt riscante? Acțiunile sunt considerate riscante, mai ales cele din piețele emergente, pentru că aceste țări sunt considerate ca fiind mai puțin stabile, economiile mai puțin sigure și monedele mai volatile. Riscante sunt și petrolul, cuprul și alte mărfuri industriale, deoarece furnizarea lor este în general limitată, în timp ce cererea crește sau scade în funcție de evoluția economiei mondiale, ceea ce le face volatile. Dintre monede, cele ale țărilor emergente (Emerging Markets, EM) sunt considerate riscante, din cauza celor menționate mai sus. Monedele țărilor ale căror economii sunt strâns legate de ciclul economic mondial sunt, de asemenea, considerate a fi mai riscante, cum ar fi AUD și NZD, în cazul lor exporturile de mărfuri către China jucând un rol major.
Ce active sunt considerate sigure? Titlurile de stat au fost în mod tradițional cele mai sigure investiții (în special cele din SUA și Germania). De asemenea obligațiunile din categoria „Investment grade” sunt sigure, deoarece companiile sunt susceptibile de a face toate plățile la timp și de a răscumpăra obligațiunile la termen. Totodată obligațiunile pe termen scurt sunt mai sigure decât cele pe termen lung, deoarece este mai puțin probabil ca o companie să intre în faliment pe termen scurt (de asemenea prețul lor este mai puțin volatil). Acțiunile companiilor mari profitabile (Apple, Coca-Cola, etc) sau industriilor mari stabile (alimentară, energetică) sunt considerate mai sigure decât cele ale companiilor mici, mai puțin cunoscute, cu business-uri mai inovatoare (automobile electrice, start-up-uri internet). Evident că aurul este considerat un activ sigur, deoarece oferta este limitată și nu se află sub controlul unei singure țări, deși prețul este, după cum știm, cu siguranță volatil. Valutele așa zis safe-heaven sunt cele ale țărilor cu finanțe sănătoase guvernamentale și surplusuri comerciale, cum ar fi Elveția, Japonia, dar și ale băncilor centrale independente, cum ar fi cele din SUA și Marea Britanie (pentru că, în condiții foarte dificile, aceste țări pot tipări banii necesari pentru a rambursa datoriile).
Deci, în concluzie, pe scurt și cu referire la piața valutară, risk-off se referă la momentele când sentimentul de piață este unul negativ. În astfel de condiții, traderii sau investitorii caută, logic, siguranța dată de valutele percepute ca fiind mai sigure, văzute ca safe-heaven, cum ar fi francul elvețian (CHF) și yenul japonez (JPY). Totodată, logic, sunt vândute valutele considerate mai riscante, adică dolarul australian (AUD) și cel neozeelandez (NZD), De aceea, în aceste perioade, vom vedea scăderi pe USD/CHF și USD/JPY. Totodată, un sentiment de risk-off în piețe va trage în jos indicii americani, care, la rândul lor, vor determina scăderi pe piețele bursiere (de acțiuni). Un sentiment de risk-on este exact opusul unuia de risk-off, și înseamnă că piața de capital este pe creștere, într-un mod bullish. Din punctul de vedere al pieței valutare, anumite monede vor crește iar altele vor scădea, dar în general dolarul american (USD) este cumpărat în raport cu monedele percepute ca mai puțin riscante. Deci, în principiu, sentimentul de risk-on duce la aprecierea USD/CHF, USD/JPY și a indicilor bursieri.