Așa putem caracteriza ce s-a întâmplat în ultimele zile pe piețele financiare, fie că ne referim la acțiuni, obligațiuni, valute sau mărfuri. Am asistat la volatilitate extremă, cu evoluții de multe ori greu de înțeles, cu atât mai puțin de prevăzut, cu fluxuri de bani ieșind extrem de rapid de pe anumite active și eventual mutate în altă parte sau folosite pentru menținerea/acoperirea altor poziții, totul pe fondul fricii de necunoscut și incertitudinii privind viitorul, în contextul în care pandemia de coronavirus a determinat liderii politici și autoritățile, băncile centrale sau companiile să ia măsuri extreme.
Cea mai volatilă săptămână din istorie s-a încheiat pe Wall Street cu minusuri mai mici (DJIA -9,37%, S&P500 -8,09%, NASDAQ -7,83%), dacă putem spune așa, ca în ultima săptămână din februarie. Iar creșterile din sesiunea de vineri (DJIA +9,36%, S&P500 +9,29%, NASDAQ +9,35%) au anulat aproape în totalitate pierderile record de joi, însă chiar și așa, scăderile de circa 20% din maximele istorice de acum o lună rămân extrem de puternice. Președintele Donald Trump a decretat starea de urgență națională în urma focarului de coronavirus, situație ce permite alocarea de până la 50 miliarde dolari pentru combaterea epidemiei, în contextul în care administrația și parlamentarii americani sunt aproape de un acord privind sprijinul economic.
Vineri a fost verde și pe majoritatea piețelor de capital europene, după șase sesiuni consecutive de pierderi, cea de joi fiind, pentru majoritatea, cea mai negativă din ultimii 32 ani sau chiar din istorie (cu minusuri de peste 12% pentru indicii importanți, chiar -17% pentru FTSE MIB de la Milano, care a doua zi a interzis short-selling-ul). În această situație randamentele din 2020 pentru indicii majori au scăzut la cifre greu de intuit chiar și cu câteva zile în urmă (FTSE100 -28,85%, DAX -30,32%, CAC40 -31,11%). Uniunea Europeană (UE) a răspuns la pandemia coronavirusului cu un pachet de salvare/stimulare de 37 miliarde euro și a relaxat regulile bugetare. Tot mai multe state au închis instituțiile de învățămînt și cele publice, s-au anulat și amânat evenimentele sociale și sportive, totul în încercarea de a opri răspândirea coronavirusului. Germania a promis numerar nelimitat companiilor afectate iar președintele francez Emmanuel Macron a declarat că liderii G7 vor organiza astăzi o conferință video pentru a discuta despre eforturile de cercetare cu privire la un vaccin și tratamente medicale și să formuleze un răspuns economic și financiar la focarul Covid-19.
Chiar daca la Bursa de Valori București (BVB) ședința de vineri a fost mai degrabă indecisă, trebuie să amintim că, spre deosebire de ”criza” precedentă, scăderile principalilor indici sunt deocamdată mai mici comparativ cu cele din piețele mature, ceea ce era greu de anticipat în urmă cu câțiva ani. Dealtfel, chiar cu minusurile mari din prima jumătate a lunii martie (BET -12,42%, BET-FI -12,53%, BET-NG -14,17%), pierderile de la începutul anului sunt mai reduse ca afară (BET -21,00%, BET-FI -16,68%, BET-NG -28,00%). Trebuie subliniat însă că aceste scăderi sunt însoțite de volume ridicate de tranzacționare, mult peste media cu care piața autohtonă ne-a obișnuit în ultimii ani. Cu excepția zilei de marți, am avut rulaje de peste 15 milioane de euro zilnic (ba chiar peste 20 milioane luni și joi), ceea ce a condus la o medie de 18,76 milioane euro, cea mai ridicată de la finalul lunii mai și (doar) a 6-a de peste 15 milioane euro din ultimul an și jumătate. Remarcabil totodată este faptul că în ultimele trei săptămâni nu e existat nicio ședință cu tranzacții sub 10 milioane euro, topul lichidității fiind dominat aproape de fiecare dată de titlurile Banca Transilvania (TLV), urmate, mai mult sau mai puțin, de Fondul Proprietatea (FP), BRD Groupe Societe Generale (BRD), OMV Petrom (SNP) sau Romgaz Mediaș (SNG).
Cel mai bine dintre indicii bursieri au stat zilele acestea cei din China, evoluția din luna martie fiind (din varii motive) de-a dreptul spectaculoasă (CSI300 -1,09%, SSEC +0,24%), ceea ce face ca, în contextul general, să considerăm pierderile de anul acesta neglijabile (CSI300 -4,91%, SSEC -5,33%). Nu același lucru putem afirma despre bursa japoneză (Nikkei225 -15,69% în martie, -26,32% în 2020), în condițiile în care banca centrală (BOJ) a declarat că va achiziționa, într-o mișcare neprogramată, obligațiuni guvernamentale cu scadența între 5 și 10 ani în valoare de 200 miliarde yeni. De asemenea, banca a anunțat că va injecta suplimentar 1,5 miliarde yeni în împrumuturi de două săptămâni.
Fuga din activele riscante a făcut ca randamentele titlurilor americane (și a multor altor state) să scadă puternic și astfel să doboare recorduri zi după zi, stabilind luni 09.03 noile minime istorice (US2Y 0,25%, US10Y 0,32%, US30Y 0,38%), după care acestea și-au mai revenit în ultimele zile, cifrele de la finalul săptămânii fiind US2Y 0,51%, US10Y 0,98%, US30Y 01,60%.
A fost o săptămână de-a dreptul nebună pe piața mărfurilor, ale căror prețuri pur și simplu s-au prăbușit. Cotațiile petrolului au început cu scăderi de circa 35%, cel mai accentuat declin de la criza financiară din 2008, în condițiile unui război al prețurilor dintre Arabia Saudită și Rusia (care au anunțat creșterea producției, fapt ce va crea stocuri imense în contextul în care extinderea la nivel mondial a pandemiei de Covid-19 face ca cererea, și așa afectată de încetinirea economică, să scadă dramatic), pentru a reveni ulterior la pierderi săptămânale mai reduse (-20% CrudeWTI și -23% Brent), (și) după ce președintele Donald Trump a anunțat că Statele Unite (SUA) își vor completa rezervele strategice de petrol, având în vedere prețurile scăzute. Aurul (1530$/uncie) a pierdut 10% (170$) din maximul de luni (al ultimilor șapte ani), în timp ce scăderile prețurilor altor metale prețioase, cum ar fi argintul (-17% până la 14,60$) și platina (-17% până la 760$ ) au fost chiar mai dramatice, în special joi și vineri.
Asta și pentru că dolarul american (USD) s-a apreciat enorm în ultimele două zile, mai ales față de yenul japonez (JPY), în condițiile unei cereri imense pentru moneda americană. În acest context, după pierderea de 300 puncte de luni, perechea USD/JPY a câștigat în următoarele zile 700 pips (jumătate doar vineri). Au fost dealtfel evoluții extrem de ample pe piața valutară, care au confirmat pe deplin ceea ce anticipam acum exact o săptămână, când spuneam că ”poate fi doar o chestiune de timp până când volatilitatea poate apărea și astfel să asistăm la mișcări cu adevărat notabile”. Lira sterlină (GBP) s-a prăbușit (-6% pe parcursul săptămânii), cotația GBP/USD (1,2300) ajungând pe nesimțite foarte aproape de minimele Brexit, în timp ce dolarul australian (AUD) a ajuns în raport cu USD la 0,6125, cel mai mic nivel din noiembrie 2008. A fost volatilitate extremă și pe dolarul canadian (CAD), afectat atât de cotația țițeiului, cât și de decizia Băncii Canadei (BOC), care a decis o nouă reducere cu 50 puncte de bază a ratei dobânzii (după cea de 0,50% din 4 martie), ajunsă acum la 0,75% pe an de la 1,75% acum câteva zile. Atenție și la leul românesc (RON), căci pe diferite platforme de tranzacționare, spre închiderea sesiunii, au existat spike-uri pe EUR/RON până la 4,8400-4,8500, deși cursul stabilit la prânz de Banca Națională a României (BNR) a fost de 4,8174.
Nikkei225 17,431.05 -6.08%
HangSeng 24,032.91 -1.14%
SSEC 2,887.43 -1.23%
FTSE100 5,366.11 +2.46%
DAX 9,232.08 +0.77%
CAC40 4,118.36 +1.83%
DJIA 23,185,62 +9,36%
S&P500 2,711.02 +9.29%
NASDAQ 7,874.88 +9.35%
BET 7,882.19 -0.85%
BET-FI 39,616.50 -2.80%
BET-NG 565.81 +0.06%
EUR/USD 1.1106 EUR/RON 4.8174
GBP/USD 1.2278 USD/RON 4.3155
USD/CHF 0.9499 USD/JPY 107.93
Gold 1,529.90 -3.86%
Crude WTI 32.93 +4.54%
Brent 34.60 +4.15%