O mare parte din decizii, mai ales pe burse, se bazează pe sentimente, pe emoții. Frica este cea mai puternică, dar nici lăcomia nu-i departe. Ceea ce vedem acum este o emoție extremă, piețele fiind într-o stare în care nu le-am văzut niciodată. Corelațiile și regulile nu prea funcționează, elementele fundamentale nu mai contează (ce-i drept AT merge din plin), avem creșteri/scăderi mult peste media obișnuită, cu o activitate de tranzacționare fără precedent. Dacă mergem pe ideea anticipării, ar trebui ca deja să fim undeva peste un an jumătate/doi, asta dacă revenirea economică merge pe un scenariu pozitiv. Stim cei trei factori principali care stau la baza raliului, și anume plafonarea/disparitia virusului, politica ultrarelaxantă a băncilor centrale si celelalte trilioane, cele fiscale ale guvernelor. Reuniunea FOMC de astăzi ar trebui să fie un non-event, în care FED ar trebui să ofere acel forward guidance probabil deja inclus în preț. Cu toate acestea, n-ar fi exclus ca participanții pe piață să-și dorească ca Powell să ofere asigurări, eventual în termenii cei mai puternici, că va face tot posibilul pentru a continua petrecerea. Cum dealtfel a făcut ultima oară și a declanșat euforia. Orice altceva mai puțin ar putea, de ce nu, readuce în atenție frica, iar de acolo nu trebuie mult pentru o întoarcere a trendului. Sau poate ca nu.
Update
Pana ieri toti se intrebau cat naiba mai creste ca nu e normal, acum nimeni nu intelege de ce scade … toti investitori pe termen lung, evident … cei care nu cumparasera isi doreau scădere, acum vad ca nu le mai convine … cei care pandeau un short se pare ca si-au terminat banii inainte sa mai apuce sa-l dea pe cel mai profitabil de pana acum … cei care au intrat long au facut-o prea tarziu si deja sunt probabil pe minus … si mie tocmai aseara mi-a venit sa zic, in asteptarea lui Powell, ca nu-i trebuie mult unei piete dominate de emotie extrema sa transforme euforia in panica si lacomia in frica…